Guvernul Ciolacu a adoptat în ședința de joi, 13 martie, două hotărâri referitoare la cărțile de identitate și cărțile de identitate electronice. Se renunță la controversata precizare referitoare la „gen” și se revine la mențiunea legată de „sex”, iar cipul devine opțional.
Potrivit actului normativ, Cartea electronică de identitate conține în format tipărit informații înscrise cu privire la:
A. Față
a) denumirea statului emitent;
b) tipul documentului;
c) numele de familie;
d) prenumele;
e) sexul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin);
f) cetățenia;
g) data nașterii;
h) codul numeric personal (C.N.P.);
i) numărul documentului;
j) data expirării valabilității;
k) semnătura olografă a titularului;
l) imaginea facială a titularului.
B. Verso
a) data emiterii și autoritatea emitentă;
b) zona de citire automată cu caractere identificabile optic (MRZ);
c) zona Cip.
O altă hotărâre se referă la datele biometrice stocate pe cip. Această procedura va fi opțională pentru treburile interne și obligatorie pentru folosirea în afara țării.
Vechile cărți de identitate din România folosesc termenul „sex”, care face referire la caracteristicile biologice masculine sau feminine ale unei persoane. Totuși, unele organizații pentru drepturile omului și grupuri activiste susțin că acest termen nu reflectă în mod adecvat identitatea de gen, care este un concept distinct de sexul biologic și se referă la percepția individuală a unei persoane asupra propriei identități, independent de caracteristicile fizice.
Pe de altă parte, susținătorii înlocuirii termenului „sex” cu „gen” consideră că actualizarea legislației ar reprezenta un pas necesar spre respectarea drepturilor persoanelor transgender și non-binare, pentru care utilizarea unui termen strict biologic poate fi o sursă de discriminare și excludere socială. De asemenea, aceștia argumentează că România trebuie să se alinieze la standardele europene privind identitatea de gen, pentru a evita sancțiuni sau critici internaționale.
